1.    Se instituie dreptul angajatorului de a stabili unilateral obiective de performanta individuala pentru salariati si criterii de evaluare a acestora (Art.40)

Instituirea pura si simpla a acestui drept, fara a se preciza un sistem de limitare rezonabila a obiectivelor de performanta ce pot fi stabilite, deschide calea catre abuzuri. Angajatorii vor putea stabili obiectivele in asa fel incat salariatii nu vor putea realiza niciodata salariul negociat si vor putea fi concediati cu usurinta pentru necorespundere profesionala, daca nu indeplinesc obiectivele de performanta.

2.    Se elimina limitarea posibilitatii de prelungire a delegarii salariatului doar o singura data pentru 60 de zile. Delegarea se va putea prelungi oricat, din 2 in 2 luni, cu acordul salariatului.  (Art.44)

Salariatii vor putea fi constransi sa accepte delegari multiple sau permanente, fara ca angajatorul sa mai fie obligat la introducerea clauzei de mobilitate in CIM, si la plata unor drepturi suplimentare pentru salariatul care munceste intr-un astfel de regim.

3.    Angajatorul va avea dreptul ca, sub pretextul reducerii temporare a activitatii  pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, sa reduca unilateral programul de lucru al salariatilor de la 5 la 4 zile/saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, precum si sa trimita salariatii in concediu fara plata pe o perioada de 15 zile lucratoare consecutive/an. (Art.52 - alineate noi, 3 si 4,  si art. 53)

Angajatorul va putea invoca motivul ca si-a redus temporar activitatea, pentru a-si micsora costurile cu salariile,  fara a mai fi obligat sa plateasca salariatilor 75% din salariul de baza. In acest fel, costurile sau o parte substantiala din costurile oricarei conjuncturi economice nefavorabile sunt transferate exclusiv pe seama salariatilor. Pana acum, statul era derobat de orice obligatie de securitate sociala fata de salariatii care platesc contributiile la asigurarile sociale de somaj, indemnizatiile fiind suportate de angajatori. Dupa modificarea Codului muncii, atat statul cat si angajatorii, transfera sarcina lor numai angajatilor.

4.    In cazul concedierilor colective, criteriile sociale convenite prin contractele colective de munca pentru departajarea salariatilor, urmeaza a se aplica dupa "evaluarea realizarii obiectivelor de performanta". (Art.69 - alineat nou).

Aceasta modificare exclude cu desavarsire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanta in cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariati. „Statele care privilegiaza salariatii pe baza performantelor acestora – productivitate ridicata – includ Belarus, Etiopia, Federatia Rusa si Ucraina. Determinarea criteriilor de selectie si/sau ierarhizare ar trebui ghidata de specificitatea fiecarei piete nationale a muncii, incluzand existenta politicilor active pe piata muncii si institutiile care sprijina salariatii concediati. Cu toate acestea, este foarte importanta asigurarea faptului ca, urmare a preferintei acordate anumitor criterii, anumiti salariati protejati, precum reprezentantii salariatilor, nu sunt demisi de maniera arbitrara sub pretextul unei incetari colective a contractului de munca“ (BIROUL INTERNATIONAL AL MUNCII - PROTOCOL DE COMENTARII TEHNICE CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE COD AL MUNCII SI PROIECTUL DE LEGE PRIVIND  DIALOGUL SOCIAL IN ROMANIA)

In cazul concedierilor, primii concediati vor fi salariatii incomozi, sub pretextul ca nu au realizat "obiectivele de performanta individuala". Deoarece criteriile de evaluare a acestor performante sunt stabilite unilateral de catre angajator, in fapt, angajatorul va concedia pe oricine va dori, fara ca salariatii sa mai poata fi aparati. Dupa concediere, chiar de a doua zi, patronul poate angaja alte persoane pe locurile de munca ale celor concediati, fara a mai suporta vreo consecinta.

5.    Se elimina din Codul muncii dreptul de preferinta la angajare recunoscut  salariatilor concediati, in situatia in care angajatorul isi reia activitatea mai inainte de trecerea unei perioade de 9 luni dupa concedierea colectiva. (prin modificarea Art. 72)

Eliminarea oricarei obligatii a angajatorilor fata de salariatii concediati pune in evidenta inca o data ca modificarile propuse servesc acelor angajatori care nu doresc sa aiba nici o responsabilitate sociala.

6.    Se majoreaza la 3 ani perioada pentru care se poate incheia un contract pe durata determinata, se introduce posibilitatea prelungirii contractului fara limita de numar al prelungirilor si fara limita ca durata a perioadei de prelungire, se elimina si limita de 3 contracte succesive pe durata determinata pe care le poate incheie un salariat cu acelasi angajator, se elimina obligativitatea patronului de a-l angaja pe salariat cu contract pe durata nedeterminata dupa 3 contracte pe durata determinata (prin modificarea Art.80, 81, 82 si abrogarea art. 84)

Consecinta va fi precarizarea muncii salariatilor, datorita generalizarii sistemului de angajari pe perioada determinata. Contractul de munca pe perioada nedeterminata va disparea, iar majoritatea salariatilor vor fi angajati cu contract pe perioada determinata. In acest fel va disparea complet siguranta si protectia locului de munca. Salariatii nu vor mai primi plati compensatorii, nu vor mai putea face credite. etc.

7.    Se modifica prevederile referitoare la Agentiile de munca temporara, dupa cum urmeaza:
-    sunt eliminate prevederile privind situatiile stricte in care un utilizator poate apela la agentul de munca temporara (inlocuirea unui salariat cu CIM suspendat; pentru activitati sezoniere; pentru activitati specializate sau ocazionale) si se inlocuiesc cu o situatie generica "pentru executarea unei sarcini precise cu caracter temporar".(art. 88)
-    durata misiunii temporare de 12 luni este majorata la 24 luni, cu posibilitatea prelungirii la 36 de luni. (art.89)
-    salariatul temporar nu mai beneficiaza de salariu intre doua misiuni de munca, dar este obligat de lege sa se afle la dispozitia agentului de munca temporara. (art.94)
-    pentru fiecare noua misiune ele munca se incheie un nou contract si nu un act aditional ca pana acum. (art.94 alin. 2)
-    salariul salariatului termporar urmeaza a fi negociat de la fiecare misiune, iar ca salariu de referinta este stabilit salariul minim pe economie, (art. 92, alin. 2),
-    deoarece se elimina prevederea potrivit careia salariatul temporar avea stabilit dreptul la un salariu egal cu salariul primit de un salariat al utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara temporar (art. 95, alin. 2)
-    se elimina prevederea potrivit careia „in masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil utilizatorului. (art. 92, alin. 3)

Prin urmare, eliminandu-se limitarea situatiilor in care un angajator putea recurge la munca temporara, angajatorii vor recurge din ce in ce mai mult la angajari prin intermediul agentiilor de munca temporara, avand in vedere ca salariul unui lucrator angajat in acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat in plata. Chiar daca agentul de munca temporara va negocia cu utilizatorul un salariu mai mare pentru salariatul pe care il pune la dispozitie, legea nu-l obliga sa-i plateasca acel salariu, ci salariul minim pe economie.

Aceasta  in conditiile in care Comitetul pentru drepturile sociale, in Concluziile pe anul 2010 privind Romania afirma ca situatia din Romania nu este confoma cu articolul 4§1 al Cartei revizuite, pe  motiv ca salariul minim este in mod manifest inechitabil. (Comitetul a avut in vedere ca salariul minim brut se ridica la 146,73€ la finele anului 2008 si ca reprezenta numai 31% din salariul mediu brut si numai 42% din salariul mediu net.

8.    Perioada de referinta pentru calculul duratei maxime legale a timpului de munca poate fi extinsa pana la 12 luni, fara a fi necesar ca extinderea sa se faca prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura (art. 111).

Generalizarea posibilitatii de extindere a perioadei de referinta la 12 luni are ca efect,  practic, anularea regulii privind perioada de referinta de 4 luni. Modificarea are, de asemenea, ca efect eliminarea negocierii colective la nivel de ramura ca mecanism de extindere a perioadei de referinta, astfel ca acest lucru se va putea intampla in fiecare unitate

9.    Termenul de compensare a muncii suplimentare cu timp liber corespunzator este majorat de la 30 de zile la  60 de zile. Este prevazuta posibilitatea angajatorului de a solicita salariatilor efectuarea de ore suplimentare pentru a compensa eventualele zile libere platite acordate in situatia reducerii activitatii angajatorului. (art.119).

Mai intai s-a prevazut ca salariatii nu au dreptul la nici o indemnizatie in caz de reducere a activitatii, iar acum se acorda dreptul angajatorului de a pretinde efectuarea de ore suplimentare pentru eventualele zile platite in caz de reducere a activitatii. Astfel de reglementari sunt menite sa elimine orice responsabilitate sociala a angajatorilor.

Aceasta, in conditiile in care Comitetul pentru drepturile sociale, in Concluziile pe anul 2010 privind Romania concluzioneaza ca situatia din Romania (art. 137 din Codul muncii) nu este conform articolului 2§2 din Carta Sociala Europeana Revizuita deoarece repausul compensator acordat in urmatoarele 30 de zile pentru munca efectuata intr-o zi de sarbatoare este echivalenta, dar nu majorata la dublul remuneratiei obisnuite, astfel ca dreptul lucratorilor la un concediu majorat in compensarea muncii efectuare intr-ozi de sarbatoare nu este garantata.

10.    Normele de munca se fac si se modifica DOAR de catre angajator, fara acordul salariatului sau al sindicatului. (art. 129)
Patronul poate oricand sa modifice norma de munca, ceea ce inseamna ca poate sa modifice unilateral si dupa bunul plac salariul. Salariatii vor deveni in acest fel SCLAVII propriului Contract de munca.

11.    Se elimina prevederea potrivit careia durata concediului de odihna se stabileste prin contractele colective de munca (art. 140, alin. 2) si se instituie regula stabilirii duratei CO prin contractul individual de munca.

Aceasta modificare deschide poarta pentru liberul arbitru in stabilirea concediilor de odihna prin negocieri individuale (in cadrul carora pozitia salariatului este mai slaba) si va fi posibil ca salariati aflatii in situatii identice sa beneficieze de durate diferite ale concediilor de odihna, in functie de bunavointa angajatorului.

12.    Este eliminata posibilitatea stabilirii salariilor prin negocieri colective. Prin contractele colective se vor putea stabili numai nivelurile salariale minimale, iar salariile individuale se vor stabili numai prin negocieri individuale. (art. 157)
Aceasta modificare elimina posibilitatea negocierii colective a grilelor de salarii si a fixarii de limite superioare ale salariilor diferitelor categorii de salariati.

13.    Se propune modificarea unui articol din Constitutie care stabileste rolul social al Consiliului Economic si Social. (art. 215)

Prin modificarea propusa se urmareste diminuarea rolului Consiliului Economic si Social, de la cel de organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului la un rol nederminat si nedefinit. De asemenea, de doreste schimbarea rangului legii prin care se organizeaza CES, din lege organica in lege simpla..

1.    Se elimina masurile de protectie pe care legislatia nationala trebuie sa le garanteze conducatorilor organizatiilor sindicale (art. 223)

Prin eliminarea masurilor de protectie a liderilor de sindicat contra concedierilor abuzive, Codul muncii va contraveni din nou prevederilor Conventiilor OIM nr. 87 - libertatea sindicala si 98 - dreptul la libera organizare si negociere colectiva, ca pe vremea lui Ceausescu si ca in primii ani dupa Revolutie.

2.    Sunt propuse modificari care diminueaza rolul organizatiilor sindicale, dar care, in schimb, promoveaza si favorizeaza institutia „reprezentantilor salariatilor“, care nu sunt organizati pe criteriul unor interese comune si nu-i reprezinta pe salariati decat sporadic. In practica, acesti reprezentanti ai salariatilor sunt oameni ai patronului care nu-i reprezinta in nicio un caz pesalariati, ci interesele patronului. (art. 224, 225,226)

Prin favorizarea institutiei reprezentantilor lucratorilor, Guvernul Romaniei violeaza Conventia OIM nr.135 privind reprezentantii lucratorilor, precum si Recomandarea OIM nr. 143 cu acelasi obiect. Atat cele doua documente cat si deciziile si principiile Comitetului pentru Libertate Sindicala subliniaza in mod constant ca nu este legitima utilizarea institutiei reprezentatilor lucratorilor ca instrument pentru slabirea pozitiei organizatiilor sindicale.

3.    Sunt propuse modificari care diminueaza rolul organizatiilor sindicale, dar care, in schimb, promoveaza si favorizeaza institutia „reprezentantilor salariatilor“, care nu sunt organizati pe criteriul unor interese comune si nu-i reprezinta pe salariati decat sporadic. In practica, acesti reprezentanti ai salariatilor sunt oameni ai patronului care nu-i reprezinta in nicio un caz pesalariati, ci interesele patronului. (art. 224, 225,226)

4.    Se abroga articolele 238 - 247, respectiv toate principiile negocierilor colective.
Abrogarea acestor prevederi ale Codului muncii reprezinta primul pas spre abolirea intregului sistem actual de negocieri colective, sistem care si-a demonstrat eficienta in practica, prin stabilirea de reguli colective echitabile si echilibrate care au condus la diminuarea pana la eliminare a conflictelor colective de munca si a grevelor.

Abrogarea acestor prevederi se face in dispret fata de prevederile primului articol al Codului, in care se precizeaza care este obiectul sau de reglementare: „(1) Prezentul cod reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.“

5.    Se reintroduce angajamentul de plata (art. 270)
Reintroducerea angajamentului de plata vulnerabilizeaza situatia salariatului in raport cu angajatorul. In vreme ce angajatorul poate oricand sa dispuna o actiune cu efecte directe asupra salariatului, salariatul nu poate, printr-o actiune a sa, sa produca vreun efect direct asupra angajatorului.  Daca salariatul are de recuperat o paguba provocata de angajator - sa zicem salariul neplatit pe o luna, pe doua luni …etc. - el nu o poate face decat daca dobandeste de la o instanta un titlu executor.

6.    Este eliminata din cuprinsul textului legii enumerarea functiilor definite ca fiind de conducere, dupa care noua reglementare prevede ca definirea functiilor de conducere este data in competenta legii  sau reglementarilor interne ale angajatorului (art. 294)

Modificarea atribuie inca un atribut pe care angajatorul il poate exercita unilateral. Daca un angajator decide ca functia de director este de executie, asa ramane.

7.    Se introduce un articol nou, potrivit caruia Contractele colective de munca precum si actele aditionale negociate la orice nivel, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la 31 decembrie 2011 nu pot fi incheiate pentru termene ce depasesc data de 31 decembrie 2011(art. 299).

8.    Este abrogat art. 23, alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv demunca, respectiv prevederea potrivit careia „Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni, sau pe durata unei lucrari determinate“.

Cele doua modificari elimina, pe de o parte, perioada minima pentru care poate fi incheiat un contract colectiv, dar limiteaza perioada maxima pana la 31 decembrie 2011.  Cu alte cuvinte, se limiteaza dreptul de negociere colectiva al salariatilor in cazurile in care in aceasta perioada inceteaza unele contracte colective (indiferent de nivel).

Concluzia

Guvernul doreste haos, nu ordine

Guvernul doreste tensiuni sociale, nu pace sociala

Guvernul doreste frauda fiscala, nu concurenta loiala