MMFPS

OBSERVATII

1. La art. 6 alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(3) Pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriile prevazute la art. 5 alin. (2) cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare.”

2. Art. 15 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute, incheierea unui contract individual de munca in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite.”

S-a eliminat cuvantul „imorale” din sintagma finala „unei activitati ilicite sau imorale.

Nu suntem de acord. Pe de o parte, deoarece insasi Constitutia obliga la „moralitate“ :

Articolul 26 - (1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata. (2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri. Articolul 30 - (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri. “

Pe de alta parte, intrucat suntem impotriva tentativelor de legiferare a posibilitatii practicarii prostitutiei in baza unui contract de munca, mai cu seama in conmditiile in care Romania a ratificat (in 1954) Conventia pentru reprimarea traficului cu fiinte umane si a exploatarii prostitutiei semenilor.

3. La art. 16 alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Toti angajatorii au obligatia de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii raporturilor de munca.”

La art. 16 alineatul (2) se abroga.

Exclus. Daca nu se incheie in forma scrisa, cum se dovedeste existenta contractului, daca nu exista nici inscrisul, nici inregistrarea in registrul general de evidenta, nici vreo o alta dovada scrisa?

5. La art. 17 alin. (2) litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„d) Functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului cu specificarea atributiilor postului.”

6. La art. 17 alin. (2) dupa litera d) se introduce lit. d1) si va avea urmatorul cuprins:

„d1) obiectivele de performanta si criteriile de evaluare a realizarii acestora.”

Reglementare inaplicabila, asa cum este conceputa. Majoritatea angajatorilor nostri nu stiu sa conceapa nici fise ale posturilor (Inspectia Muncii ar putea sa informeze asupra procentului de CIM la care au gasit si fise de post atasate) inca de la angajare.

Stabilirea de obiective de performanta si de criterii de evaluare ar putea fi recunoscut ca un drept al angajatorului. Exista in acest sens, o propunere discutabila, in anumite conditii, la pct. 26.

7. La art. 17 alineatul (2) lit. l) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„l) indicarea si precizarea prevederilor contractului colectiv de munca aplicabil ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului.”

Adica cum precizarea prevederilor…? Articolul 1, aliniatul 2, litera c, de exemplu?

Nu e clar ce se doreste cu aceasta modificare.

8. La art. 17 alin. (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 15 zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, inclusiv in situatiile in care o asemenea modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil.”

Adica intai se modifica si pe urma se incheie si actul aditional. Ce rost mai are actul aditional?

Nu e clar ce se doreste cu aceasta modificare.

9. Art. 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(1) La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca pe perioada executarii contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe perioada executarii contractului.

(2) Angajatorul poate renunta unilateral la clauza de neconcurenta prevazuta in contract, plata indemnizatiei de neconcurenta incetand din luna urmatoare notificarii scrise a angajatului privind denuntarea acesteia.

(3) Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salariatului nu este de natura salariala si se stabileste prin negociere directa intre salariat si angajator.

(4) Indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.”

(5) Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune - interese.”

In privinta modificarilor alin (2) angajatorul nu poate sa renunte unilateral la aceasta clauza atita vreme cit angajatul presteaza aceiasi activitatea ca ce apentru care initial i se impusese clauza de neconcurenta.In acest caz fiind vorba de o indemnizatie salariala este necesar ca cele doua parti sa procedeze la analizarea existentei sau inexistentei necesitatii de a mai fi platita aceasta indemnizatie, cu atit mai mult cu cit la alin (3) se propune ca aceasta indemnizatie se stabileste prin negociere directa,intre salariat si angajator.

Alin (3) se adauga ca ea se stabileste prin negociere directa intre angajat si angajator cuantumul sau neputind sa fie mai mic de 25% din salariu (ca in actualul Cod adica) ,acest lucru urmind sa fie precizat si in CCM.

Alin (4) fiind vorba de o activitate ceruta si utila angajatorului Impozitarea trebuie realizata exact ca la celelalte drepturi salariale.

Alin (5) sa fie introdusa «  nerespectarea cu rea credinta.... si apoi curge textul. In acest fel angajatul este scutit de orice abuzuri ale angajatorului.

10. Art. 22 se abroga.

11. Art. 23 se abroga.

12. La art. 25 se introduce un alineat nou, care devine alin. (2) cu urmatorul cuprins:

„(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura trebuie sa fie specificate in contractul individual de munca.”

Cu conditia ca sa fie adaugat faptul ca in CCM partile vor specifica aceasta obligatie a angajatorului.

13. Art. 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„1) Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca in schimbul unei indemnizatii de confidentialitate lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de valabilitate a contractului.

(2) Indemnizatia de confidentialitate lunara datorata salariatului nu este de natura salariala si se stabileste prin negociere directa intre salariat si angajator.

(3) Indemnizatia de confidentialitate reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.”

(4) Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune - interese.”

In masura in care se va adauga faptul ca obligatia negocierii directe a clauzei de mobilitate se va regasi in CCM, iar fiind vorba de o activitate utila si ceruta de angajator impozitarea acesteia se va face exact ca la celelalte drepturi salariale.

Sa fie si aici adaugata la alin (4) sintagma «  nerespectarea cu rea credinta »

14. Art. 27 alin. (3) se abroga.

Nu este corect sa se abroge alin. 3, deoarece este vorba despre o nulitate relativa ce este acoperita ulterior prin dovada ca persoana in cauza este apta de muna, astfel incit in mod firesc contractul incheiat este valabil.

In realitate, ceea ce trebuie modificat este alin. 1, care vorbeste despre un „certificat medical” care ar atesta aptitudinea de munca a persoanei, dar la angajare nu se elibereaza un certificat medical. Certificatul medical, confirm reglementarilor specifice ale Ministerului Sanatatii, este rezervat pentru a atesta incapacitatea temporara de munca.

Corect ar fi ca angajarea sa nu se faca mai inainte de a exista actul acela medical care atesta aptitudinea de munca. Daca angajatorul nu respecta aceasta regula la angajare, nu este corect sa fie lasat sa constate pe parcurs ca a incheiat un contract fara act de aptitudine si sa puna capat relatiei contractuale din acest motiv, desi salariatul este apt, dar nu exista documentul care sa ateste.

15. La art. 29 alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(4) Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.”

16. Art. 31 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 45 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.”

(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

Se pare ca angajatorii nostri isi dau seama mai greu daca au angajat un salariat performant sau nu.

Cresterea perioadelor de proba la 45, respectiv 120 de zile va conduce practic la posibilitatea angajarilor succesive ale unor salariati , acestia fiind pastrati doar pe timpul perioadelor de proba, este o masura de precarizare a muncii utilizata si in alte tari europene. Nu putem sa fim de acord cu ea.

17. Alin. (3) si (4) ale art. 31 se abroga.

18. Art. 31 alin. 41 devine alin. (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„3) Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta numai printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti.”

19. Art. 31 alin. 5 devine alin. (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(4) Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.”

20. Art. 33 se abroga.

Nu putem sa fim de acord cu eliminarea art 33, propunerea constituind dovada dorintei de a se realiza precarizarea pe un post si angajarea unor persoane aflate in perioade de proba succesive.

21. La art. 34 alin. (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.”

De fapt, este nevoie ca angajatorul sa fie obligat sa elibereze fiecarui salariat, lunar, o fisa financiara (avem, in acest sens, modelul de la francezi) in care sa se treaca toate amanuntele privind sumele platite de angajator salariatului, plus sumele retinute, cu ce titlu au fost retinute si cui au fost virate…

Cu atat mai mult cu cat se preconizeaza renuntarea la carnetele de munca.

22. La art. 35 alin. (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„ (3) Se interzice cumulul a mai mult de doua functii cu norma intreaga la acelasi angajator.”

Dar cumulul de 56 de functii cu norma intreaga la 56 de angajatori este permis in continuare? Inspectia Muncii are o situatie facuta in 2009 cu privire la salariatii care cumuleaza cu norma intreaga mai mult de 2 de contracte.

Dar, daca lucrezi cu o singura norma, nu poti lucra mai mult de 12 ore consecutiv, pentru ca apoi trebuie sa-ti dea 24 de ore liber. Prin urmare, daca ai doua norme, e voie sa lucrezi 16 ore pe zi?

Este necesara o discutie mai aplicata la situatiile concrete, deoarece admiterea cumulului de doua norme (sau mai multe, chiar daca la angajatori diferiti) pune sub semnul intrebarii respectarea reglementarilor privind durata maxima legala a timpului de munca zilnic.

23. Art. 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Cetatenii straini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munca in baza autorizatiei de munca eliberata potrivit legii.”

24. La art. 39 la alin.(1) se adauga lit. n) cu urmatorul cuprins:

„n) alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile.”

Alin 1 spune ca salariatii au, „IN PRINCIPAL“, drepturile nominalizate in cod.

Nu poti spune in Codul muncii ca salariatii au IN PRINCIPAL … „si alte“ drepturi nenumite.

Exista o fractura logica aici.

De altfel, salariatii AU sau NU AU drepturi.

25. La art. 39 la alin.(2) se adauga lit. g) cu urmatorul cuprins:

„g) alte obligatii prevazute de lege sau contractele colective de munca aplicabile.”

Vezi comentariul de mai sus.

26. La art. 40 la alin. (1) se introduce o noua litera lit. f) cu urmatorul cuprins:

„f) sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.”

Opinia 1 - ar putea fi acceptat acest drept al angajatorilor, cu conditia de a se putea stabili anumite limite ori o procedura de stabilire a limitelor, intrucat sunt angajatori care stabilesc salariatilor norme irealizabile in mod normal, cu consecinta diminuarii veniturilor salariale.

Opinia 2

Este discutabil dreptul unilateral al angajatorului de a stabili criterii de performanta si obiective, acestea trebuiesc sa aiba la baza motivatii rationale, stiintifice si tehnologice si nu un mare grad de arbitrar, asa incit ele ar fi necesar sa se stabileasca fie prin CCM, fie prin Regulamente interne.

27. La art. 44 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi numai cu acordul salariatului, din 2 in 2 luni.”

Nu poate fi acceptata ca atare.

Ceea ce ar trebui totusi reglementat este urmatorul aspect: daca delegarile depasesc 60 de zile intr-un an calendaristic, sa intre in functiune o clauza de mobilitate….

Este o incercare mai mult sau mai putin subtila de a transforma delegarea in detasare, cu costuri mai mici, adica practic dupa 2 luni, ea mai poate sa fie prelungita inca 2 si tot asa,este evident ca acordul salariatului , mai ales in situatia in care risca sa-si piarda postul este pur formal, consider vechea formulare mult mai justa, delegarea reprezentind ca temporalitate o perioada de timp pentru lucrari de scurta durata, in rest exista detasarea.

28. La art. 49 dupa alin. (4) se introduce un alineat nou, alin. (5) cu urmatorul cuprins:

(5) De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept va prevala.

Opinia 1 - Solutia pare corecta, dar reglementarea ar trebui plasata la art. 56, care reglementeaza cazurile de incetare de drept. A se vedea si opinia 2.

Opinia 2

In principiu nu putem sa fim de acord cu asa ceva, incetarea de drept este o alta institutie decit suspendarea de drept, aici se incearca un atac subtil al unor clauze de suspendare, spre exemplu pe timpul mandatului sau un lider sindical are c. individual suspendat de drept bucurindu-se de protectia speciala acordata de Legea 54/2003, daca am fi de acord cu textul acesta, orice incetare de drept ar conduce la pierderea protectiei speciale, este un text subtil si insidios, mascat sub aparenta de confuzie intre doua institutii distincte suspendarea si incetarea contractului.

29. La art. 50 dupa lit. f) se introduce litera f1 care va avea urmatorul cuprins:

„f1) participarea la greva.”

30. La art. 51 litera f) se abroga.

31. La art. 52 alin. (1) litera b) se abroga.

32. La art. 52 alin. (1) lit. d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„d) in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca;”

33. La art. 52 se introduce o litera noua lit. f) cu urmatorul cuprins:

„ f) pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.”

34. La art. 52 alin. (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si c), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara, platindu-i-se, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.”

De discutat.

35. La art. 52 dupa alin. (2) se introduc alineatele (3) respectiv (4) care vor avea urmatorul cuprins:

(3) In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depasesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului.

(4) In cazul in care din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluari ei, unitatea, poate acorda in aceasta perioada concediu fara plata, dupa informarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii.

Opinia 1

Nu putem sa fim de acord cu propunerile de modificare la art 52 prin introducerea unor alineate (3) si (4). Aceste alineate sunt restrictive si inutile atita vreme cit insasi initiatorii nu abroga art 53 din Codul Muncii actual, acest articol s-a dovedit acoperitor pentru orice situatii de intrerupere temporara si el a permis promovarea unor acte normative in anul 2009 si 2010 de somaj temporar tehnologic.

Opinia 2

Se poate discuta, dar: (3) nu are ce cauta la art. 52, pentru ca nu e vorba de suspendare a contractului. Poate fi discutat la art. 53.

La (4) nu e clar ce sunt alea motive obiective. S-au inspirat din CCMUN.

36. La art. 56 alin. (1) lit. a), b), c) si e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoana fizica, precum si in cazul a dizolvarii angajatorului persoana juridica de la data la care angajatorul si-a incetat existenta conform legii.

b) la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului sau a angajatorului persoana fizica.

c) la data comunicarii deciziei de pensionare;

e) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva;”

La art 56 de acord cu modificarea lit a, dar nu si cu modificarea lit b, deoarece mostenitorii persoanei fizice pot continua activitatea, actuala formulare este buna.

De acord cu propunerea de lit c pentru cei ce se pensioneaza de acord si cu lit d cu conditia ca dupa definitiva sa fie introdusa sintagma «  si irevocabila ».

37. La art. 56 alin 1 lit. h) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„h) de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei sau de la data expirarii perioadei pentru care au fost eliberate.”

Nu putem sa fiim de acord cu formularea de la art 56 alin 1 lit h, decit daca se adauga urmatoarele la final : « fara ca sa se mai accepte de catre autoritatile competente prelungirea acestora », altfel pur si simplu se nasc abuzuri ale angajatorului.

38. La art. 57 alin. (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(6) Constatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii a efectelor acesteia se pronunta de instanta de judecata.”

Desi ar fi o intreaga teorie despre nulitatile relative si despre cele absolute, putem fi de acord totusi cu formularea de la art 57 alin (6) si cu abrogarea alin 7.

39. Alineatul (7) al art. 57 se abroga.

Desi ar fi o i ntreaga teorie despre nulitatile relative si despre cele absolute, sunt de acord totusi cu formularea de la art 57 alin (6) si cu abrogarea alin 7.

40. La art. 60 alin. (1) lit. b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa:

b) pe durata suspendarii activitatii pentru carantina.”

De acord cu modificarea de la art 60 alin( 1) lit b si de asemenea cu introducerea literei j privind concediul parental.

39. La art. 60 alin. (1) dupa lit. i) se introduce lit. j) cu urmatorul cuprins:

„j) pe durata concediului paternal.”

40. La art. 69 dupa alin.(2) se introduce un alineat nou, alin. (21) cu urmatorul cuprins:

„(21)Criteriile mentionate la alin.(2) lit. d) se aplica pentru departajarea salariatilor dupa evaluarea realizarii obiectivelor de performanta.”

Daca obiectivele de performanta sunt stabilite prin CCM sau macar prin regulamentele interne putem sa fim de acord cu introducerea la art 69 a unui alineat 2 prim, altfel nu, pentru ca de fapt in aceea situatie concedierea colectiva va viza persoanele incomode pentru angajator.

41. Art. 72 se abroga.

Trebuie mentinut art 72 macar in forma actuala cu 9 luni (initial erau 12), este singura modalitate prin care angajatorul este impiedicat sa faca concedieri din alte ratiuni decit cele ce tin de cauze obiective.

42. La art. 79 alineatele (2) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(2) Angajatorul este obligat sa inregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.

(4) Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.”

Exclus.

Limiteaza considerabil dreptul salariatului la libera alegere a unui loc de munca si pune partile in situatie de inegalitate flagranta, angajatorul fiind obligat sa acorde un preaviz de doar 15 zile lucratoare, atunci cand are initiativa concedierii salariatului.

.

43. Alineatul (3) al art. 80 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(3) Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit, in conditiile prevazute la art. 81 si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau lucrari.

Reglementarea nu este clara, art. 81 facand referire la mai multe cazuri decat proiecte, programe sau lucrari.

44. Alineatele (4) si (5) ale art. 80 se abroga.

Exclus.

Art. 80 in formularea propusa de initiatori introduce practic posibilitatea ca sa fi utilizate pe scara larga si ca regula prelungirea contractelor individuale pe durata determinata, nemai existind limitarile prevazute actualmente (de cel mult doua ori consecutiv), iar daca dispar si alin(4) si alin (5) deja notiunea de contracte determinate succesive nu mai exista, iar angajatorul va putea uza de ele in mod abuziv.

45. Art. 81 lit. b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„b) cresterea sau modificarea temporara a activitatii angajatorului.”

Nu este clar la ce se refera modificarea temporara a activitatii angajatorului.

46. La art. 82 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni.”

Art 82 alin (1) este inacceptabil. Se prelungeste de la 24 de luni la 36 de luni contractul pe perioada determinata ceea ce duce la instituirea acestuia ca regula de catre majoritatea angajatorilor.

47. Art. 84 se abroga.

Exclus.

Art 84 se doreste sa fie abrogat, este inacceptabil, abrogarea lui creaza premisele celor aratate mai sus, adica nici macar dupa trei prelungiri consecutive, salariatul nu va avea contract pe durata nedeterminata, angajatorul nemai avind o astfel de obligatie.

48. Art.87 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Munca prin agent de munca temporara”, este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia Utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

„Salariatul temporar” este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispozitia unui Utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

„Agentul de munca temporara” este societatea comerciala, autorizata de Ministerul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale care incheie contracte de munca temporara cu salariati temporari, pentru a-i pune la dispozitia Utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilita de contractul de punere la dispozitie sub supravegherea si conducerea acestuia. Conditiile de infiintare si functionare a agentului de munca temporara precum si procedura de autorizare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

„Utilizatorul” este angajatorul pentru care si sub supravegherea si conducerea caruia munceste temporar un salariat temporar pus la dispozitie de agentul de munca temporara.

‘’Misiune de munca temporara” inseamna acea perioada in care salariatul temporar este pus la dispozitia Utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar.”

IN PRINCIPIU putem fi DE ACORD CU CE DORESTE INITIATORUL PRIN MODIFICARILE ADUSE LA ART 87-100, ASTA DEOARECE H.G. 938/2004 avea o serie de neclaritati. Trebuie subliniate insa urmatoarele :

-la art 89 alin (1) termenul de executie a misiunii temporare creste de la 12 la 24 de luni, adica in aceiasi idee a precarizarii muncii si a introducerii ideii de temporar in dauna celei de stabilitate.

-la alin (2) se prelungeste durata misiunii de munca temporara la 36 de luni de la 18 ( ca si coincidenta de fel intimplatoare EXACT ca si contractele de munca pe durata determinata)

- la art 94 alin (2) se elimina in noua formulare faptul caintre doua misiuni salariatul temporar beneficiaza de un salariu platit de agent care nu poate sa fie mai mic decit salariul minim brut pe tara.

INSISTENTA ASUPRA ACESTUI CAPITOL RELEVA CLAR INTENTIA DE PRECARIZARE A MUNCII.

49. Art. 88 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Un utilizator poate apela la agenti de munca temporara pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, cu exceptia cazului prevazut la art. 92.”

50. Art. 89 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni.

Durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni.

Conditiile in care durata unei misiuni de munca temporara poate fi prelungita sunt prevazute in contractul de munca temporara sau pot face obiectul unui act aditional la acest contract.”

51. Art. 90 alin. (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(2) Contractul de punere la dispozitie trebuie sa cuprinda:

a) durata misiunii;

b) caracteristicile specifice postului, in special calificarea necesara, locul executarii misiunii si programul de lucru;

c) conditiile concrete de munca;

d) echipamentele individuale de protectie si de munca pe care salariatul temporar trebuie sa le utilizeze;

e) orice alte servicii si facilitati in favoarea salariatului temporar;

f) valoarea comisionului de care beneficiaza agentul de munca temporara, precum si remuneratia la care are dreptul salariatul.

g) conditiile in care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispozitie de un agent de munca temporara.”

52. Art. 93 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Contractul de munca temporara este un contract de munca ce se incheie in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar, pe durata unei misiuni.

(2) In contractul de munca temporara se precizeaza, in afara elementelor prevazute la art. 17 si la art. 18 alin. (1), conditiile in care urmeaza sa se desfasoare misiunea, durata misiunii, identitatea si sediul utilizatorului, precum si cuantumul si modalitatile remuneratiei salariatului temporar.”

53. Art. 94 alin. (2), (3) si (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(2) Intre doua misiuni salariatul temporar se afla la dispozitia agentului de munca temporara.

(3) Pentru fiecare noua misiune, intre parti se incheie un contract de munca temporara, in care vor fi precizate toate elementele prevazute la art. 93 alin. (2).

(4) Contractul de munca temporara inceteaza la terminarea misiunii pentru care a fost incheiat sau daca utilizatorul renunta la serviciile sale inainte de incheierea misiunii, in conditiile contractului de punere la dispozitie.”

54. Art. 96 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Prin contractul de munca temporara se poate stabili o perioada de proba pentru realizarea misiunii, a carei durata nu poate fi mai mare de:

2 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada mai mica sau egala cu o luna;

5 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada cuprinsa intre o luna si 3 luni;

15 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada cuprinsa intre 3 si 6 luni;

30 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada mai mare de 6 luni;

45 de zile lucratoare in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere, pentru o durata a contractului de munca temporara mai mare de 6 luni.

55. Art. 98 alin. (3) se abroga.

De ce sa se abroge?

(3) Daca utilizatorul continua sa beneficieze de munca salariatului temporar fara a incheia cu acesta un contract individual de munca sau fara a prelungi contractul de punere la dispozitie, se considera ca intre acel salariat temporar si utilizator a intervenit un contract individual de munca pe durata nedeterminata.

56. Art. 100 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Cu exceptia dispozitiilor speciale contrare, prevazute in prezentul capitol, dispozitiile legale, prevederile regulamentelor interne precum si cele ale contractelor colective de munca aplicabile salariatilor angajati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata la utilizator se aplica in egala masura si salariatilor temporari pe durata misiunii la acesta.”

57. Dupa art. 100 se introduce art. 1001 cu urmatorul cuprins:

„Agentii de munca temporara nu percep nici o taxa salariatilor temporari in schimbul demersurilor in vederea recrutarii acestora de catre utilizator sau pentru incheierea unui contract de munca temporara.”

58. La art. 107 alin. (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(2) – Prin contractele colective de munca si prin contractele individuale de munca se pot stabili si alte conditii specifice privind munca la domiciliu.”

59. DUPA ART. 107 SE INTRODUCE UN NOU CAPITOL,

CAPITOLUL X – Activitate prestata cu caracter ocazional

„Art. 1071 – Activitatea prestata cu caracter ocazional va fi reglementata prin lege speciala.”

Exclus. Dupa cum se vede, nu se introduce nimic.

60. Art. 111 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

(3) Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni.

(4) Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilita la alin. (3), dar pentru perioade de referinta care in nici un caz sa nu depaseasca 12 luni.

(5) La stabilirea perioadelor de referinta prevazute la alin. (2), (3) si (4) nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca.

(6) Prevederile alin. (1) – (4) nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani.”

Art 111 perioada de referinta de 4 luni calendaristice in loc de 21 de zile este inacceptabila ea conducind practic la marirea timpului de lucru.

ART 41 din CONSTITUTIE la alin (3) se precizeaza fara echivoc : « Durata normala a zilei de lucru este in medie de cel mult 8 ore. » Cresterea perioadelor de referinta la alin (4) la 6 luni pina la 12 luni nu este acceptabila.

61. La art. 115 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza.”

Art 115 nu este acceptabila formularea initiatorilor in formularea actuala referirile la CCM sau la Regulamentul intern limitau abuzurile angajatorului.

62. Art. 115 alin. (3) se abroga.

Abrogarea art 115 alin 3, nu mai fac posibila existenta programelor flexibile de lucru.

63. Art. 119 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia.

(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

(3) In perioadele de reducerea activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite ce se vor constitui intr-un cont cu care angajatorul sa poata sa compenseze, in avans, eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului.

Art 119 alin 1 presupune cresterea de la 30 de zile la 60 de zile a timpului de compensare, ceea ce in anumite sectoare este imposibil (la operatorii chimisti din ture spre exemplu)

Este inacceptabil alineatul (3) cu compensarea in avans a orelor suplimentare, va naste posibilitatea unor mari abuzuri ale angajatorului care va folosi forta de munca numai in baza unor astfel de compensari. Cum se evidentiaza si cum se controleaza?

64. Alin. 21 al art. 1221 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„21 – Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore, numai in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil, in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul de munca de nivel superior.

Dupa alin. 21se introduce alin. 22 cu urmatorul cuprins:

22 – In situatia prevazuta la art. 21 , angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.”

Nu e clar ce se doreste cu modificarea de la 21.

65. Art. 123 alin. (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„ (2) - Salariatii de noapte beneficiaza de un spor la salariu de minimum 15% din salariul orar de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.”

66. Art. 129 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Normele de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor nationale in vigoare, sau, in cazul in care nu exista normative nationale ori in cazul in care normativele sunt inaplicabile, normele de munca se elaboreaza de catre angajator conform normativelor internationale specifice, cu obligatia angajatorului de a informa si consulta sindicatul reprezentativ ori, dupa caz, reprezentantii salariatilor in legatura cu motivele pentru care a decis aplicarea de normative internationale in cadrul normarii muncii.

Decizia nr. 24/2003 prin care Curtea Constitutionala sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 129 a statuat

urmatoarele:

„5. O alta critica de neconstitutionalitate vizeaza prevederile art. 129 din Codul muncii, potrivit carora: „(1) Normele de munca se elaboreaza de catre angajator cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.

(2) In situatia in care normele de munca nu mai corespund conditiilor tehnice in care au fost adoptate sau nu asigura un grad complet de ocupare a timpului normal de munca, acestea vor fi supuse unei reexaminari.

(3) Procedura de reexaminare, precum si situatiile concrete in care poate interveni se stabilesc prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. »

In sesizare se sustine ca prin dispozitia legala criticata au fost incalcate dispozitiile art. 40 alin. (1) si ale art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie, deoarece obligativitatea solicitarii acordului sindicatelor la elaborarea normelor de munca incalca drepturile si interesele angajatorilor.

Curtea Constitutionala retine ca normele de munca, fiind elemente esentiale ale contractului individual de munca, sunt indisolubil legate de indeplinirea indatoririlor salariatilor. Ele sunt legate si de interesele profesionale, economice si sociale ale salariatilor.

Prin urmare, obligatia impusa angajatorului prin art. 129, ca, la elaborarea sau la reexaminarea normelor de munca, sa solicite acordul sindicatului, nu este contrara prevederilor constitutionale, ci, dimpotriva, ele isi afla temeiul constitutional in dispozitiile art.

9. De asemenea, Curtea constata ca aceste prevederi se armonizeaza cu dispozitiile cuprinse in art. 8 pct. 11 lit. c) din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat de Romania prin Decretul nr. 212/1974, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, care

prevad:

« Statele parti la prezentul pact se angajeaza sa asigure:

[...]

c) dreptul pe care il au sindicatele de a-si exercita liber activitatea, fara alte limitari decat cele prevazute de lege si care constituie masuri necesare intr-o societate democratica, in interesul securitatii nationale sau al ordinii publice ori pentru a ocroti drepturile si libertatile altora. »

67. La art. 140 se introduce un alineat nou alin. (5) cu urmatorul cuprins:

(5) Daca pe durata unui an calendaristic angajatul a beneficiat de concediu de odihna cu o durata mai mare decat cea la care ar fi avut dreptul in raport cu activitatea prestata in anul respectiv, angajatorul va putea retine din salariul angajatului indemnizatia de concediu aferente perioadei de depasire a duratei legale, sau va putea opta pentru reducerea corespunzatoare a duratei concediului de odihna in anul urmator.

68. La art. 142 se introduce se introduce un alineat nou, care va deveni alineatul (2) cu urmatorul cuprins:

„(2) – Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru categoriile de salariati prevazute la art. 142 se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil.”

69. La art. 143 alin. (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(5) In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.”

Nu putem sa fim de acord cu modificarea propusa la art 143 alin (5) , deoarece rolul concediului este cel de refacere a capacitatii de munca, astfel incit reducerea unei fractiuni la 10 zile in loc de 15 zile nu conduce la atingerea acestui obiectiv.

70. Art. 201 si 202 se abroga.

71. Art. 215 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Consiliul Economic si Social este institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national.

(2) Organizarea si functionarea Consiliului economic si Social se stabileste prin lege.”

Nu e clar ce se vrea cu modificarea asta?

Avem articol in Constitutie:

„Consiliul Economic si Social - Articolul 141

Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si functionare. “

72. La art. 223 alin. (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(2) Pe toata durata exercitarii mandatului, precum si pe o perioada de 2 ani de la incetarea acestuia reprezentantii alesi in organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului sau pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate.”

Art 223 alin (2) , excluderea din text a sintagmei de « necorespundere profesionala » va da posibilitatea patronilor de a putea sa concedieze orice lider sindical, necorespunderea profesionala este foarte greu cenzurabila de catre instantele judecatoresti, iar patronii pot sa « fabrice «  suficiente dovezi,este inacceptabila eliminarea din text.

73. La art. 224 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) La angajatorii la care sunt incadrati mai mult de 20 de salariati in unitatile in care nu sunt constituite organizatii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariatilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special in acest scop

Nu.

Art 224 este in totalitate un atac impotriva sindicatelor, dindu-se un rol de egalitate cel putin reprezentantilor salariatilor, mai ales prin abrogarea art 224 alin (3) care prevedea expres imposibilitatea reprezentantilor salariatilor de a exercita activitati sindicale.

74. La art. 224 alin. (3) se abroga.

Vezi mai sus.

75. Art. 225 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Pot fi alesi ca reprezentanti ai salariatilor salariatii care au capacitate deplina de exercitiu.”

76. La art. 225 alin. (2) se abroga.

NU.

77. La art. 226 dupa lit. d) se adauga lit. e) cu urmatorul cuprins:

„e) sa negocieze contractul colectiv de munca.”

Exclus.

Art 226 lit e, acordarea reprezentantilor salariatilor a dreptului de a negocia CCM, este evident o masura antisindicala.

78. Art. 229 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Pe toata durata exercitarii mandatului reprezentantii salariatilor nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului sau pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariati.”

79. Art. 230 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Patronul, denumit in prezentul cod angajator, este persoana juridica inmatriculata care administreaza si utilizeaza capitalul, indiferent de natura acestuia, in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta, si care angajeaza munca salariata.”

80. La art. 235 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Constituirea si functionarea organizatiilor patronale, precum si exercitarea drepturilor si obligatiilor acestora sunt reglementate prin lege.”

81. Art. 231- 235 fara alin. (1) se abroga.

Daca tot vor sa abroge continutul sectiunilor urmatoare, apoi sa le abroge cu totul, nu sa pastreze bucatele.

82. Art. 236 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia de angajatori, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc drepturile si obligatiile ce decurg din raporturile de munca.”

NU.

83. Art. 237 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Partile, reprezentarea acestora si procedura de negociere si de incheiere a contractelor colective de munca se stabilesc prin lege.”

Nu are rost, dupa cum se vede:

Art. 237. - Partile, reprezentarea acestora si procedura de negociere si de incheiere a contractelor colective de munca sunt stabilite potrivit legii.

84. Art. 238 – 247 se abroga.

Nu.

85. Art. 248 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Prin conflicte de munca se inteleg conflictele dintre angajati si angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca.”

86. Art. 250 – 253 se abroga.

Exclus. Se doreste eliminarea intregului capitol privind dreptul la greva.

87. Art. 264 alin. (1) lit. b) se abroga.

88. Art. 268 alin. (2) lit. b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat;”

89. Art. 270 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderi civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.

(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.

(3) In situatia in care angajatorul constata ca angajatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa va putea solicita angajatului printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicari.

(4) In cazul in care angajatul refuza restituirea in termenul stabilit, angajatorul va putea recupera contravaloarea pagubei din salariul angajatului in cauza, cu respectarea prevederilor din Codul muncii cu privire la retinerile din salariu.

NU

Se incearca reintroducerea notiunii de decizie de imputare.

90. Art. 287 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Sarcina probei in conflictele de munca revine reclamantului.”

EXCLUS.

Niciodata salariatul nu va putea depune in instanta acte pe care creeaza si gestioneaza angajatorul.

91. La art. 276 alin. (1) dupa lit. k) se introduc lit. l) si (i1) cu urmatorul cuprins:

„l) incalcarea de catre angajator a obligatiei prevazute la art.116, cu amenda de la 1000 la 2000 lei.”

i1) nerespectarea prevederilor legale privind inregistrarea de catre angajator a demisiei, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;”

92. Art. 293 se abroga.